joi, februarie 26, 2009

Numai la noi.

Credeti ca batutul in lemn, cand se spune ceva de rau, are vreo legatura cu faptul ca Iisus era tamplar?

luni, februarie 23, 2009

Culmea basinilor.

Sa iti cumperi un display cu cristale lichide Swarovski.

marți, februarie 17, 2009

Spam și gramatică.

Primesc astăzi un mesaj pe telefonul mobil și, ca de obicei, mă bucur foarte tare că mă mai caută și pe mine cineva. În mod previzibil, nu era o persoană, ci un mesaj de publicitate. Ba mai rău, nici măcar nu era de la Orange, ci făcea reclamă la un site de consultanță juridică.

Repede, repede, intru pe site și le trimit un mail în care-i întreb de unde au numărul meu de telefon. De asemenea, le-am cerut și ajutorul într-o privință juridică (dacă tot m-am apucat) referitoare la un proces împotriva unei firme care mi-a trimis mesaje nedorite pe telefonul mobil. Imediat, server-ul de mail de acolo, mi-a servit un răspuns tip în care-mi ziceau că vor rezolva problema mea cât mai repede posibil și că, dacă este vorba despre un formular acesta va fi "va fi onorat in cel mai scurt timp si intr-un format profesionist".

Cât de cretin sa fi să ai încredere în niște avocați care nu știu să scrie? La Facultatea de Drept nu se făcea și gramatică?

Oricum, încă nu mi-au răspuns și nici nu cred c-o vor face prea curând.

luni, februarie 16, 2009

Albume de colectie - partea I.


Un tur de forta printre albumele care au scris istorie pe plan mondial.
(n.r: In timp ce va uitati, nu beti lichide si nu manipulati utilaje grele, va multumim pentru intelegere)



Categoria grea.


Trei voinici si o domnita izolati la ferma, motive evidente de veselie.


No 2 este de departe preferata mea, oricum un trio sexy pana la Dumnezeu.


Reclama mascata la sapun.


Nu stiu exact daca e album sau film.


Visul negru al oricarui parinte.


O doamna, 3 cavaleri, un album clasic.


My God loves you too, Winston.


Lider de piata pe segmentul 65 - 85 de ani.


Multi voinici si o singura duduie, incep sa observ un trend.


Superb.

duminică, februarie 15, 2009

Cuvinte interlope.

Nicu Gheară nu leagă două cuvinte. El le sechestrează.

vineri, februarie 13, 2009

Integrama croată.

"Tricolorii n-au rezolvat integrama croată". Acesta este un titlu al Evenimentului Zilei din 12 februarie referitor, normal, la meciul de fotbal dintre România și Croația.

De ce? De ce integrama? De ce nu "Tricolorii n-au dezlegat rebusul croat"? Sau, ca sa ne adâncim în limbajul consacrat transmisiunilor sportive: "Elevii lui Pițurcă au primit șah mat de la croați". Desigur, ca în orice relatare care se respectă, am face bine să nu omitem factorul monden: "Fără Briliantul Mutu, elevii selecționerului Pițurcă au pierdut pole-positionul în cursa din Ghencea".

Bun, am stabilit titlul. Citim mai departe și aflăm că, așa cum am intuit anterior, croații sunt, de fapt șahiști. Adică, cum ar fi dacă Elisabeta Polihroniade ar dezlega integrame în timpul liber. Pe un teren de fotbal. Dar mă îndepărtez de la subiect. Mergem mai departe în mrejele articolului și constatăm cu dezgust patriotic că "echipa lui Pițurcă (adică noi) (...) a terminat jocul în corzi". În corzi, ca la box.

Devine clar pentru mine cauza eșecului naționalei de fotbal - nu sunt polivalenți, dom'le. Trebuie să-l învățăm pe Bănel să joace șah - îl trimitem în cantonament în Cișmigiu cu bătrâneii, pe Ovidiu Petre îl băgăm la box, că și-așa trebuie să mai pună ceva carne pe el și pe Marica îl punem la integrame ca să-și îmbunătățească și vocabularul.

Băi, "jurnaliștilor" scoși din fabricile de diplome numite generic facultăți, sfat de la mine: articolele care [sic] le scrieți voi, citiți-le înainte să le dați send la gazetă. 'Ți-ai dracu', că e plină țara de jurnaliși, comunicatori, marketeri, științiști politici, ecologiști, avocați, șaormari, taximetriști, economiști, ingineri, farmaciști și bancheri. Da' unu nu muncește.

joi, februarie 12, 2009

Miracolul verde - dieta de mare angajament.

Ca sa ramanem in zona legumelor si fructelor, va voi invita in minunatul si misteriosul univers al dietelor naturiste. Este cunoscut ca in timpul zilei cand muncim cu indarjire sau invatam cu patos ardem cele mai multe calorii, dar omul nu poate fi activ 24 de ore pe zi. Sau cel putin asa se credea pana acum...

Echipa de nutritionisti din cadrul sietch-ului va ajuta sa invingeti bariera somnului si sa slabiti non-stop, recomandandu-va un produs minune: "Pepenele".

Servit inainte de culcare (aprox. 400-500 de grame de minune rosie) va va asigura 2-3 plimbari in zori de zi pana la cel mai apropiat grup sanitar, promenada care mai mult ca sigur va va tonifia musculatura, antrena vederea nocturna, exersa localizarea in spatiu a tintelor in cazul domnilor si pozitionarea la punct fix in cazul doamnelor.

In timp ce colegele dvs. de serviciu, nestiind aceasta metoda revolutionara, stau si depun grasimi, dumneavoastra sunteti in plin program aerobic, nu mai punem la socoteala ca rinichii va vor multumi pentru atentia primita.

Pentru efecte absolut miraculoase se recomanda administrarea produsului impreuna cu 1-2 lingurite de ulei de ricin diluate intr-o cana de iaurt dulce.

marți, februarie 10, 2009

Sec.

Singurul bufet suedez adevarat din Bucuresti este la IKEA.

duminică, februarie 08, 2009

Cartoful - un prim pas spre dragostea eternă.

Știm cu toții că mulți bărbați oferă buchete de flori domnișoarelor (sau doamnelor, desigur) de care sunt interesați. Sietch vine să remedieze această concepție greșită a domnilor.

Vedeți, florile sunt tranzitorii - chiar și cele mai rezistente nu țin mai mult de două săptămâni și apoi se ofilesc. Ba mai mult, florile nu au alt scop decât de a fi frumoase. A oferi flori unei femei e ca și cum i-ai spune că dragostea ta e temporară și bazată doar pe imagine. Cartofii, în schimb, țin o veșnicie! Nu se strică, nu putrezesc, ba mai mult, chiar încep să încolțească. Și da, cartofii pot fi urâți, dar tot sunt grozavi și populari. Când oferi un cartof, spui de fapt că vrei ca relația voastră să dureze și să evolueze și nu te interesează cum arată, tu o vei iubi oricum.

Bărbați! Nu mai dați banii pe trandafiri sau orhidee, oferiți cartofi -- simbolistica e mult mai puternică.

vineri, februarie 06, 2009

miercuri, februarie 04, 2009

Ipocrizia gol-goluta.

Omul se gandeste de n-spe mii de ori la sex pe zi, e normal, e dovedit stiintific, nu ai ce-i face, este un animal dependent de sex. Nu de amor, nu de romantism tineresc, ci de sex murdar, dezgustator, capabil sa il faca la unele fantezi si pe marchizul de Sade sa inchida ochii si sa se strambe ca un copil care a mancat plastilina.

Dar de la pornirile omului pana la obiceiurile societatii e drum lung, si totusi raman perplex cand vad ca pornografia care promoveaza dorinta concupiscenta (a se citi sexuala) a individului e lasata sa zburde libera iar prostitutia care ar trebui sa rezolve dorinta, este acuzata si pusa la colt, pe coji de nuca.

Este perfect normal in societatea noastra sa faci sex pe bani atat timp ca ai o camera deschisa prin apropiere. Cand nu o ai sau e stinsa, brusc intri sub incidenta legii (care intr-un caz marunt este neinduratore ca un Messerschimtt pe cand in altele se dezumfla direct proportional cu finantele persoanelor acuzate).

Imi si imaginez in Matasari niste voinici de la SPIR cum sparg ei usa unei nevinovate case, gasesc clientul cu domnisoara impleticiti de amor, sunt gata sa-i salte cand...stupoare... vad o camera cu ledu verde aprins. Acum totul devine brusc normal. Fastaciti se scuza galant, plutonierul se balanseaza pe calcaie privind in jos, o acopera pe duduie, ii ofera un pahar de apa domnului, in sfarsit ii ajuta sa treaca peste spaima produsa. La final dau strengareste cu piciorul sub pat molozul si balamalele scoase, proptesc usa si se retrag cu spatele incercand sa nu faca zgomot.

Este situatia care ar trebuii sa stea in dex sub cuvantul ipocrizie, dai voie situatiei finale dar nu dai si celei intermediare, le obligi pe sarmanele fete sa faca pasul din dormitor pe marele ecran fara sansa unei ucenicii. Este cum ai obliga toti sportivi sa plece de la concursurile scolare direct la olimpiada, orice intre fiind strict interzis.

Merg si mai departe si propun ca orice activitate care nu e filmata, fotografiata, inregistrata sau documentata in orice fel, sa fie considerata ilegala.
Daca este documentata de catre o persoana abilitata cu nume bun si cel putin 3 ani vechime in institutiile statului, cu atat mai bine.

Este genial, pornind de la relatia prostitutie - pornografie putem crea un precedent, si sa punem pe piata noi curente sa zicem crima - omorgrafie sau talharie - subtilizarografie, prima varianta o crima a doua o forma de arta. "Da, i-a intins creierii pe pereti intr-un stil asa...suprarealist" sau "M-a talharit precum Dillinger, am simtit cum sunt transpus in perioada interbelica, a fost minunat".
O sa fie superb cand o sa inchidem ochii si o sa numim orice, arta si pe oricine, artist.

Stupid mi se pare ca sunt si numite actrite, hai sa fim seriosi, la nomenclatorul calificarilor fortei de munca Maia Morgenstern si Alina Plugaru sunt sub aceeasi incadrare.

Nu vreau sa condamn industria porno, dar daca una este lasata sa traiasca si inca bine, atunci si sora ei mai urata moralmente si hulita social, trebuie sa fie scoasa din beci, sa iasa un pic la aer, sa se plimbe un pic prin parc si sa fie reabilitata cat de cat. Daca strangem tare din pleoape dispare imaginea doar pentru noi, nu si pentru cei din jur.

luni, februarie 02, 2009

Hai 'liberare.

Probabil ați auzit cu toții despre cazul lui Gorbunov. Pentru cine nu e pus în temă, pe scurt: omul făcea pușcărie pentru tentativă de omor și i-au dat drumul temporar ca să se opereze la ochi.

Nu vom discuta despre mafia din justiție și despre cum i-au dat drumul un judecător și un procuror corupți (probabil în urma unor venituri neimpozabile), ci despre conceptul de eliberare temporară. Adică, mă miră că există ideea conform căreia statul se hotărăște să elibereze un deținut condamnat (deci, vinovat), cu condiția ca ăla să se și întoarcă. Un fel de "jură-te pe roșu că nu fugi".

Cum spuneam, conceptul în sine mi se pare cretin. Înțeleg că există boli care nu se pot trata decât în libertate, da' măcar un paznic, frate. Un gabor care să-l păzească pe deținut. Nu să-i dăm drumul, așa, pur și simplu. Sau hai, mai fac un compromis și zic: măcar cei periculoși pentru societate să fie păziți. După părerea mea, sunt două tipuri de condamnați: cei băgați la pârnaie ca să învețe o lecție (gen, furi o găină și primești un an, ca să fim siguri că ți-e suficient de rău ca să nu te mai gândești a doua oară) și deținuții care sunt periculoși pentru societate (prietene, ai omorât un om, așa că noi te ținem aici vreo 20 de ani ca să nu mai ai ocazia să faci rău cuiva). Acum, vin și zic -- dacă avem un deținut din categoria a doua, poate că n-ar fi indicat să-l eliberăm fără pază. Și precizarea aceasta ar trebui făcută în lege, ca să nu mai vină toți judecătorii șpagasini să hotărască ei cine iese și cine nu.

Concluzia? Vina este a sistemului și a legii care permite astfel de lucruri să se întâmple. Hai, să se pună toți absolvenții de drept să scrie un amendament la legea respectivă, că și-așa nu faceți nimic.