luni, ianuarie 07, 2008

Cui ii place realitatea?

Odata cu trecerea timpului ma cunosc din ce in ce mai bine. Si nu imi place. In timp ce se astern aceste cuvinte pe formatul digital pe care o minte mult mai lumintata decat a mea a fost atat de binevoitoarea incat sa mi-l puna la capatul degetelor mele stangace si nevrednice, ma gandeasc de ce nu am somn, de ce ma ridic din pat si de ce nu imi pot gasi linstea. Sufletul meu firav este chinuit de fervoarea creativa care ma macina incet din interior pentru ca nu am mai transpus-o de multa vreme intr-o forma palpabila? Un sec nu! Sau poate nici nu stiu. Poate ma pierd in cuvinte si idei simandicoase, in penibila idee de a impresiona mai multii sau mai putinii mei cititori si de ce nu, pe mine....

Esti murdar, intinat, rau, mizerabil, pervers, marsav. Esti om. Treci prin viata, treci prin tine. Iti dai de capat. Esti limitat si simplu dar incerci sa pari deosebit si plin de "unic". Te sperie moartea ta banala dar la fel de inevitabila ca rasaritul soarelui de maine.

Ma adancesc in fatalismul sortii mele si ma imbata drama mea existentiala. Zambesc. Imi place sa sufar. Ma face sa ma simt...ummm...special? Da, asta caut. Asta cautam cu totii numai ca tu esti prea prost sa iti dai seama de asta cand iti pui tricoul cu "Giggolo Italiano 100$" iar de tine, ce sa mai zic, machiata pana in dinti, ma mir ca nu ti-ai tatuat adresa pe brat. Dar eu? Eu nici macar nu pot sa fiu pus in aceeasi propozitie cu voi. De ce, intrebi cu ranjetul tau tamp? Simplu, pentru ca eu i-am dat de cap iar tu nu ai nicio sansa. Si ce mai imi place sa mai cred asta. Da contur vietii mele ce refuza sa se piarda in fundalul sirului de forme fara fond pe care voi le numiti existenta.

Pentru tine zambesc. Fac spectacol pentru camerele de filmat. Ma orbesc blitzurile sociale, ma arunc beat pe scena pentru un bis calcand pe trandafirii acceptiunii voastre. Insa cand ajung acasa, aprind tigara mizera a realitatii sufletului meu si trag cu acelasi amestec de nesat si scarba ca intotdeauna in timp ce imi pun bine masca si imi feresc privirea de oglinda realitatii. Doar vreau sa ne mai vedem si maine nu? Trebuie sa arat bine. Sa fiu placut.

Nu intelegi ce vreau sa spun? Ce pacat, mi-as fi dorit sa poti. Spun asta sincer. Ti se par niste idei fara sens? Fara noima? Nu te regasesti? Nu ma regasesti? Imi pare rau. Dar nu te pedepsi, viziunea fiecarei minti este atat de diferita incat ma mir ca reusim sa ne intelegem unii cu altii. De aceea nimic nu este mai delicios decat atunci cand reusesti sa gasesti pe cineva care este programat la fel ca tine. Impartaseste aceeasi bolnaviciune ca si tine. Spun asta pentru ca in aceasta mintea a mea, nici unii nu suntem sanatosi. Nu am cum sa fiu eu atat de dereglat. Suntem dereglati cu totii, recunoasteti odata! Ne place sa stim asta si adoram cand ni se spune. Dar nu e un cerc vicios? Daca suntem bolnavi cu totii atunci nu e...comun sa fii bolnav?

Iti dau mestecat. Sunt un rau, imi place sa ma mint si imi place sa ma cred special.
Insa asta e ideea. Ca eu stiu. Si uite ca ma sperie de nu pot sa dorm.

Dar tu...tu stii?

*isi pocneste degetele. Voi reveni!

7 comentarii:

Razvan spunea...

nu poti sa dormi din cauza pastilelor, Farmacieee lasa vrajeala... :P Oricum esti un Zarathustra de incubator...asa mai mic :P
Peste toate, frumos...are nerv, imi place

Cos spunea...

Mie imi place RealitateaTV.

pretzeL spunea...

Multumesc Mortule dar aprecierile "in house" nu se pune. Hai sa traim si la mai mare.

@costin "I promised the TV here i'd keep my eye on him..."

Kidha spunea...

Da. Bine-ai revenit, fain postu'.

Radulescu spunea...

Ma pana acum numai aprecieri "in casa" asa ca apreciaza-le

fdpd spunea...

Interesant e ca (intr-o chestie scrisa pentru scoala) atinsesem si eu unele idei pe care le vad scrise de tine aici. Dar poate n-ar trebui sa ma surprinda :)

pretzeL spunea...

Uite cum ma alinta Ligia Adam! :D

@fdpd expect de unexpected

Trimiteți un comentariu

Ţineţi minte, ne plac mai mult comentariile favorabile.