luni, februarie 19, 2007

Emanciparea femeii.

Bă, iar n-am chef să scriu. Am o grămăjoară de idei, dar nici un chef să le "aştern pe hârtie". Era şi una sci-fi, aveam şi de inimă albastră, verde şi portocalie, şi de făcut mişto, toată gama, ce să mai. Mă rog.

Iată că, inevitabil, ajungem şi în ziua în care voi fi acuzat că sunt misogin, că sunt insensibil, că sunt bărbat. Totuşi, nu mă pot abţine să nu constat că, invariabil, dacă îi laşi unei femei loc de exprimare, va folosi acel loc pentru a vorbi despre bărbaţi. Şi despre cât de răi sunt ei. Şi cât de bune sunt femeile. Mai bune. Nu am văzut până acum nici un blog scris de vreo femeie în care să un înjure un bărbat pentru că ăla se gândeşte tot timpul la sex. Sau, ferească Sfântul, a îndrăznit să n-o sune de şapte ori pe zi. La fel e şi cu emisiunile de la televizor. De câte ori este invitată o femeie la emisiunea altei femei, apare întrebarea: E greu să fii [completaţi aici cu meseria femeii-invitat] ca femeie? Şi uite-aşa porneşte discuţia despre cât de porci sunt bărbaţii şi cât de independente şi puternice sunt femeile şi cât de bine se descurcă ele în meseria lor de rahat. De parcă ar trebui recompensate că-şi fac meseria atât de bine. Miliarde de bărbaţi îşi fac bine meseria zilnic şi nu trebuie să le dăm un cubuleţ de zahăr televizat pe tema asta.

Revenind la partea cu sexul. Da, ne gândim la sex continuu! Toată lumea ştie asta şi noi n-am negat-o niciodată, aşa că, vă rog, încetaţi a vă purta ca şi cum tocmai aţi fi descoperit fuziunea la rece şi încetaţi a declama asta pe unde apucaţi. Toată lumea o ştie şi nu interesează pe nimeni. De fapt, mă rog, mă interesează pe mine! Ma interesează sexul la care mă gândesc eu. Sau ştii ce, acum că mă gândesc mai bine, nu mă interesează. Cum unii fumează o ţigară (numai tutun, se ştie) că nu au ce face, aşa mă gândesc eu la sex. De fapt, gândindu-te la sex ai mereu cu ce să îţi ocupi mintea. Ai lucrat până târziu, te laşi pe spate, faci o pauză. Brusc trece prin faţa ta [un nume de secretară a şefului, caci evident NU eşti tu şeful deoarece ăsta e blog de oameni simpli şi cinstiţi care nu îndraznesc să viseze la asemenea idei progresiste. Ha ha ha, auzi tu, şef, ce trăsnăi...] si arată bine în cirapi negri şi fustă scurtă. Ce naiba! Lasă-ţi mintea liberă, următoarea imagine e cu voi doi zgâlţâind copiatorul şi nu pentru că a ramăs fără toner, ci pentru că ştii tu că şeful e un incompetent (şi nu mă refer la management). Prietenii ştiu de ce şi ştiu mai ales cum ajung la aceste gânduri, pentru voi, restul, ele-le, tocmai v-am explicat.

Acum, ce vor femeile de la noi? E simplu. Timp, să fii mereu acolo, ascultător la orice doleanţă a ei etc etc. Dar dacă pui mâna pe un roman siropos (scris evident tot de o ea), vei vedea că nu este aşa. Se dă masculul prim Juan Rodriguez. Juan este un latin lover inalt, cu pieptul gol, acoperit de păr negru şi cârlionţat, care apare şi dispare misterios în noapte vrăjind-o complet pe ea şi făcând-o să viseze in timp ce-ţi arde ţie friptura. Normal că boul tocmai îi spune cât de grea a fost ziua lui la serviciu, de parcă numai de asta nu-i arde ei acum. Ei bine, Juan te blestem! te blestem în timp ce Oprah spune că nu sunt bun de nimic, pentru că şi eu pot fi ca tine, însa ea nu mă vrea aşa. Ea mă vrea cuminte şi supus, amuzant, spiritual, să ascult tot ce zice şi să fiu acolo când se plânge. Ei bine, Juan tu trebuie să fii amuzant, spiritual şi să fii acolo cand ea e supărată să o asculţi? Nu, tu vii doar noaptea! Aş putea să vin şi eu aşa, să ignor problemele şi să mă bucur doar de pasiunea noastră în timp ce el e jos şi dă de mâncare la pisică. Aşadar, deşi eu fac toate astea, ea m-ar lăsa oricând pentru Juan. Asta de ce nu o spune Oprah?

Adevarul este că femeia este cel puţin la fel de imorală ca un bărbat. De fapt, cred că este şi mai şi. Evident, există excepţii dar noi vorbim aici de majorităţi. Drept urmare, propun lansarea de emisiuni cu tematica "barbaţii şi problemele lor cu femeile". Revista Cosmanpolitan şi cerul sunt limitele. Femeia s-a emancipat destul. Costin si pretzeL susţin (re)emanciparea bărbatului!

8 comentarii:

Radu spunea...

Femeile-s nebune, inconsecvente, ilogice, tâmpite, machiavelice, frumoase, adorabile şi niciodată nu ştiu ce mama dracului vor de la noi sau de la viaţă.

Am ajuns la un paradox: urăsc o femeie pentru că o iubesc.

godies spunea...

superb post.

pretzeL spunea...

da...da...scrie f bine baiatul asta :)

Anonim spunea...

Nu toate femeile sunt asa, precum nici barbatii nu sunt toti "misogini, insensibili". Trebuie sa incercam sa cautam "exceptiile" (unfortunately) daca consideram ca noi insine nu facem parte din whole-ul mediatizat..

Andreea spunea...

Nu toate femeile sunt asa, precum nici barbatii nu sunt toti "misogini, insensibili". Trebuie sa incercam sa cautam "exceptiile" (unfortunately) daca consideram ca noi insine nu facem parte din whole-ul mediatizat..

Anonim spunea...

Degeaba se supără bărbaţii, dar ei depind toată viaţa de femeie şi pentru simplu fapt că există. Şi drept răsplată sunt nerecunoscători, ipocriţi şi răi.

Anonim spunea...

"Meseria lor de rahat". Ce frumos ştie autorul să scrie despre femei. Bărbaţii să pună mâna să muncească, să nu mai aştepte să fie serviţi de către femei, spălat, călcat, mâncare etc. Ca să vreţi emancipare, nici o problemă, dar nu pe spinarea femeilor.

lin spunea...

sincer, nici una dintre cele doua tabere nu are dreptate.as putea sa intru in detalii pentru fiecare acuzatie adusa barbatilor sau femeilor, dar nu are nici un rost.pana la urma nu lucrurile astea sunt decisive pentru ca o relatie sa mearga sau nu.nu poti sa-ti acuzi partenerul ca este incompatibil in gandire cu tine.daca nu-ti convine, treci mai departe si nu mai acuza sexul opus pentru fiecare neintelegere.pana la urma totul se reduce la relatii individuale dintre o femeie si un barbat, nu la un intreg razboi al sexelor.oricum, trebuie sa recunosc ca imi place cum gandesti....pentru un barbat.:P

Trimiteți un comentariu

Ţineţi minte, ne plac mai mult comentariile favorabile.