marți, octombrie 17, 2006

Fum si oglinzi.

Ma gandeam recent, oare ce te poate sa face sa te simti mai gol pe dinauntru decat un truc de magie caruia ii afli secretul la sfarsit? Acum sincer, eu mereu am crezut (imatur, stiu) ca atunci cand nu imi pot explica ceva, oare chiar nu exista un strop de magie? Doar asa un pic, de vara? Si nu, nu ma refer la toaster sau miracolul electricitatii. Ma refer la aceea aura mistica, cand ti se taie respiratia asteptand ca femeia sa fie taiata in jumatate, linistea din sala, doar tu si magicianul care te joaca pe degete. Toate aceasta magie, acesta suprasarcina de sentimente rispita brusc cand afli secretul.
Societatea de consum ti-a tras-o din nou baiete. Lumea vrea iluzii, noi le vindem 3 la 10 mii. Vai, chiar ai crezut? Ce dragut esti, du-te acasa si maturizeaza-te.

Evident totul este in cel mai pur sens metaforic. Nu am fost la un spectacol de magie si nu stiu cat de curand am sa merg. Ce am inteles eu, ca totul este doar un joc de lumini si umbre, fum si oglinzi si ropote de aplauze la final cand se aprind luminile si tu nu ai inteles nimic. "Spectacolul s-a terminat" , iti spune batrana care matura pe jos. Tanti...you don't know the half of it.

Maturizarea este un proces pe care eu il urmez foarte anevoios si cu care ma impac foarte greu (sau chiar deloc). Nu sunt de acord cu ideea ca trebuie sa cresc, ca lumea mai si moare, ca prieteniile se mai racesc si ca dau navala peste tine responsabilitatile si te prind cu pantalonii in vine jucandu-te in nisip.

A trebuit sa incep sa lucrez de curand si nu pot spune decat ca a venit ca o mare cireasa pe tortul meu de 20 de ani. Nu atat ca este greu, dar in momentul in care ii raspunzi cuiva care te intreaba "ce faci?" cu "sunt la birou" ceva in mintea ta se rupe. Iarna devine un inconvenient major, adio bucuria cu care priveai prima ninsoare. La naiba iarasi nu porneste masina si trebuie sa dau si zapada si imi ud si pantofii si sacoul. Adio aruncat cu banii aiurea si te gandesti tu ce faci mai incolo. La revedere iesitul seara pana rasare soarele, maine am de lucru, nu pot.

Nimic nu este permanent. Evident o sa spuna toti, dar nu si pentru mine. In ultima vreme toate aceste lucruri au aparut pentru mine ca primele schite pentru Da'Vinci. (a se citit "precum idei geniale). Imi place sa cred ca totul are un strop de magie, ca lumea nu este murdara si abrutizata. Nu simte invidia, nu este capabila sa te insele sau sa iti faca rau cu adevarat. Sa cred ca ceea ce vad la televizor este atat de departe incat nu ma va atinge niciodata. Sunt aici, ferit in coltisorul meu caldut si ascuns pentru totdeauna. Restul, ce aud ca au facut Gigel cu Gigica sunt doar povesti. Mie nu mi se poate intampla asa ceva. Le privesc cu un aer degajat si ma bucur astepand prima zapada. Mie nu mi se poate intampla nimic. SUNT INVINCIBIL...sunt un copil. (ignorance is bliss...please bless me)

LE: tot ce am scris mai sus este gresit. Nu mai sunt de acord cu nimic de acolo...

13 comentarii:

Ada spunea...

Bine ai venit in club, copile. Magie mai ramane destula, atata doar ca e mult mai discreta ca si manifestari.

Cristi spunea...

Quote: "tot ce am scris mai sus este gresit. Nu mai sunt deacord cu nimic de acolo..."

Iar incertitudinea ta de mai tarziu.. e tot un semn de maturizare.

iulia spunea...

si eu vreau sa raman copil....dar toata viata vei ramane un pic asa...toata chestia e sa nu negi tu chestia asta...
hmmmm ce idei incalcite am... sunt obosita..sry!

pretzeL spunea...

@ada Iti multumesc de primirea calda intr-un loc asa de rece :)

@cristi de fapt cred ca este un semn de imaturitate. Sau poate erai tu ironic... :)

@iulia ideile tale sunt mai clare decat crezi si inteleg f bine ce vrei sa spui

iulia spunea...

multam fain pretzel....

razvan spunea...

covrigel baiete cred k ne plangem inutil de mila...in copilarie nu exista magie...exista numai ignoranta ,prostie si nestiinta iar totul era roz pentru ca nu aveam responsabilitatea faptelor noastre eram niste ingerashi orbi ,prosti si dependenti de parinti...acum simtim cu adevarat frumusetea vietii cand avem posibilitatea de a fi rezultatul propriilor noastre alegeri ,cand ne stapanim viata si decidem ce e bine si ce e rau...asha k musca din mar si bucura-te de aroma lui ;)

pretzeL spunea...

"asha k musca din mar si bucura-te de aroma lui ;)" spuse vrajitoare lui Alba ca Zapada. :) tu esti in cealalta latura raducu mami. Esti deja macinat de rutina, sistemul te-a ingenuncheat si ti-a tras-o adanc ca sa zic asa. Te bazezi fals pe acest rezultat al liberei alegeri. De fapt tu nu alegi nimic...poate doar ce factura sa platesti prima. (your life...coming soon >:) )

Cristi spunea...

Este un semn de indecizie.. ai vazut tu vreun adult care sa stie (cu adevarat) ce vrea? Asta doar copiii stiu. Vreau jucaria aceea.. vreau in parc.. vreau acasa fiindca mi-e somn.. vreau vreau vreau. ;-)

razvan spunea...

omule tu tot o dai p-aia cu sistemul care face si desface...dai involuntar intr-o stare hippieoto-anarhista...il utilizezi atunci cand ramai fara idei si nu mai ai cum sa-tzi sustzi punctul de vedere.
cristi ,adultul se hotaraste mai greu pentru ca analizeaza mai detaliat fiecare dorinta pe care o are...nu cade prada primului impuls asa cum fac copii cand inca nu discern ce e bine si ce nu...

pretzeL spunea...

omule...tu o dai aiurea. Eu nu dau o teorie. Este un fact. Plus ca stim amandoi de drone and stuff si aici nu ai cum sa ma combati. Stii prea bine ca pot sa imi sustin punctul de vederea f bine si cu placere. Dar nu la un comment de 3 randuri. Oricum deep down inside... am dreptate, dar iti este teama sa recunosti.

Cristi spunea...

Razvane.. vino-ti in fire! Cum adica un copil nu stie ce e bine si ce e rau.. copilul stie foarte bine ce e bine si ce e rau pentru el. Copilului doar nu ii pasa de ce e bine si ce e rau pentru altii (dar ce e rau in acest lucru?). Crezi ca te ajuta in vreun fel daca respecti codul bunelor maniere? Sau daca stii ca sterpelind sandwich-ul colegului de grupa mijlocie il lasi pe el flamand (in timp ce tu te hranesti fiindca l-ai uitat pe-al tau acasa)? Gandeste-te cat de bine ti-ar fi daca ai fi copil. Responsabilitatile despre care ti se spune ca trebuie sa ti le asumi nu sunt decat niste constrangeri. Dar daca le accepti, devii un om mai bun? Devii matur? Iei decizii mai drepte!? Nu cred.

pretzeL spunea...

^^ si manusa a fost aruncata :)

Horia spunea...

PretzeL cand esti matur ai libetatea de a urma regulile si de a te conforma, de acord, it sux. Dar cu totii ramanem copii in inimile noastre undeva adanc si bine ingropat, iar singurul lucru real pe care il putem face este sa avem grija ca acel copil din noi sa nu moara sufocat de grijile noastre zilnice si sugrumat de temerile noastre launtrice.
Am descoperit mai multa rasplata in zambetul unui copil pe care l-am ajutat facand ceva simplu, chiar banal pentru mine ca om mare, insa magic si fascinant pentru el ca si copil, mai multa decat as fi putut vreodata sa primesc de la un adult. Acel copil i-a oferit copilului din mine o binemeritata gura de aer si mi-a amintit sa nu cumva sa uit sa visez. A fost o lectie de care aveam MULTA nevoie in momentul acela.
Magia consta in a lua locul papusarului si a te bucura la exclamatiile traite la maxim de publicul a carui varsta adunata nu face cat a ta. Fiecare varsta are placerile ei magice, secretul e sa stii sa le gasesti.

Trimiteți un comentariu

Ţineţi minte, ne plac mai mult comentariile favorabile.